Maramureșul istoric e o legendă de sine stătătoare. E cunoscut și recomandat de bucureșteni, de agenții de turism, iar Lonely Planet îl sugerează ca fiind primul dintr-o listă de 13 locuri de vizitat în România.
Citește mai departe →
|
|||||
A fost o treabă grozavă să cânți muzica lui Judas, a celor de la Rainbow sau Led Zeppelin cu avizul diverselor cenzuri comuniste. Bravo lor! După 1990 însă granițele s-au deschis și ar fi trebuit să fie destul. 
Satul românesc rămâne o lume minunată. Mai găseşti încă multe frumuseţi şi inocenţe neatinse de lumea modernă. Nu neapărat neatinse de materialismul lumii moderne, vile şi Audi-uri poţi vedea pe toate uliţele din ţară, dar neatinse de pragmatismul lumii moderne. Există două puncte esențiale în înțelepciunea tradițională neaoșă. Am încercat să le neg, dar an de an m-am convins că sunt niște superstiții al naibii de viabile. Pornind pe 1 dimineața, înafară de gerul, ceața și poleiul tradiționale de marea noastră sărbătoare națională, nimic nu prevestea vreo experiență grandioasă. Cu toate astea, odată ajunși în Sibiu totul s-a schimbat. Sute şi sute de ani, până prin secolul 18, toată lumea era perfect mulţimită de acele cetăţi cu pereţi drepţi, înalţi şi turnuri rotunde ca-n filmele cu cavaleri, Arthuri şi Merlini. Brusc, toate marile puteri s-au sucit şi au depus eforturi masive să îşi fortifice toate cetăţile cheie cu formaţiuni defensive de tip stea. 
Nimic în jurul nostru nu are viață dacă nu are o poveste. Când cunoști o persoană nouă, după primele cinci minute ai putea povesti romane întregi despre el și viața lui. Nu are nici o importanță dacă e adevărat sau nu, povestea prinde singură viață. 
Nu e decât masa la care s-a semnat înfrângerea celei mai mari revoluții ungurești. De ce e important asta? E important pentru că doar această masă simplă din lemn lăcuit în negru și fără vreun fel de inscripție aduce mulți unguri să viziteze muzeul… „Ioan Slavici și Emil Monția”. 
Cam toți băimărenii au auzit de el, dar puțini probabil știu mare lucru despre ce a făcut de fapt și de ce. Pintea a fost căpitanul unei armate de haiduci ce a luptat în 1703, împreună cu principele maghiar al Transilvaniei, împotriva împăratului austriac. 
Monetăria asta e prima instituție suficient de importantă pentru a ne pune pe harta Transilvaniei și a diverselor formațiuni regale și imperiale de care am fost administrați. A fost prima dată menționată într-un document din 1411, ceea ce înseamnă că era deja funcțională de ceva vreme. De altfel, de monetărie se și leagă o parte importantă a istoriei orașului. |
|
||||
|
Copyright © 2013 În beciu' cu idei - All Rights Reserved Powered by WordPress & Atahualpa |
|||||
